CARE ESTE SITUAŢIA LA ZI?

Migraţia în Moldova reprezintă un subiect sensibil şi controversat. Pe parcursul ultimilor ani s-a mărit numă¬rul moldovenilor plecaţi pentru a munci în afara ţării. Deşi, în 2008, numărul total al acestora domiciliaţi peste hotare era în jur de 600.000¹, 340.000 dintre ei mai au încă familii în Moldova, reprezentînd circa o pătrime din forţa de muncă naţională¹.

O treime din migranţii moldoveni se află peste hotare, avînd un statut iregular. Remitenţele constituie o sursă majoră de venit pentru gospodăriile celor care au plecat, precum şi pentru economia naţională. În 2008, remitenţele au atins nivelul de 1,8 miliarde dolari SUA³ (30% în comparaţie cu PIB).

Remitenţele au contribuit la reducerea sărăciei, educaţia copiilor, şi la creşterea economică. Fiecare a treia gospodărie primeşte remitenţe şi pentru fiecare a doua gospodărie dintre acestea, banii trimişi de peste hotare reprezintă mai mult de 50% din venitul lor total.

Consecinţele negative ale migraţiei afectează familiile şi copiii, contribuie la exodul în masă a forţei de muncă calificată, ceea ce afectează sectorul public şi cel privat. În unele cazuri, experienţele eşuate de migraţie au rezultat în cazuri grave de exploatare – care de obicei sunt abordate drept cazuri de trafic.

Deşi valul de emigrare şi volumul fluxului de remitenţe au mai scăzut înainte de criză, tendinţa de a migra peste hotare înregistrează un nivel înalt (mai mult de jumătate din migranţii care recent au revenit în ţară, intenţionează să plece din nou^)4. Din cauza diferenţei substanţiale între salariile din cadrul ţării şi cele de peste hotare, motivaţia de a migra nu se va diminua. Migraţia continuă să fie o oportunitate atractivă, iar remitenţele vor mai rămîne probabil un suport pe termen mediu pentru economia Moldovei. Anume din aceste considerente, eforturile continue întru consolidarea potenţialului de dezvoltare a migranţilor pentru ţara de baştină şi depăşirea consecinţelor sociale ale migraţiei sunt imperative.

PROBLEME CHEIE:

Migranţii reîntorşi

• Migranţii înfruntă atitudini negative din partea guvernelor şi societăţilor din ţările de destinaţie;
• Opţiunile şi măsurile existente de reintegrare nu sunt suficiente pentru creşterea potenţială numărului celor reîntorşi, iar piaţa internă de muncă dispune de capacităţi limitate de absorbţie a migranţilor reîntorşi;
• Piaţa internă a forţei de muncă nu oferă suficiente oportunităţi tinerilor, aceştia sunt în competiţie sporită cu migranţii reîntorşi care sunt mai calificaţi;
• Migranţii nu investesc în economia ţării din cauza mediului de afaceri nefavorabil.

Prevenirea emigrării şi protecţia socială

• Femeile tinere şi mamele singure, mai cu seamă cele din localităţile rurale cu un nivel redus de educaţie şi experienţe de violenţă în familie încă mai riscă să devină victime ale traficului de fiinţe umane;
• Sistemul Naţional de Referire (SNR) pentru victimele şi potenţialele victime ale traficului de fiinţe umane a fost lansat în 2006, în 27 de unităţi teritorial-administrative. Din 2000 peste 5.185 de beneficiari au primit asistenţă din partea OIM Moldova;
• Migraţia părinţilor reduce riscurile de sărăcie al copiilor, dar este în detrimentul educaţiei morale şi a celei academice a acestora. Unii copii rămîn în să¬răcie, chiar dacă ambii părinţi au migrat. În cazul a 20% de copii moldoveni, cel puţin unul din părinţi este peste hotare, iar în cazul a 10% - ambii părinţi sunt plecaţi⁵. În 14% de familii unde mama este plecată peste hotare, nimeni nu are grijă de copii; 7% din copiii aflaţi în instituţiile rezidenţiale provin din familiile migranţilor⁶;
• Migranţii ilegali au posibilitate limitată să revină acasă, astfel periclitînd în continuare bunăstarea familiilor;
• Deoarece migraţia provine în principal din zonele rurale, scăderea remitenţelor va fi simţită în mod disproporţional anume aici, crescînd şansele unei proliferări a sărăciei rurale.

CE TREBUIE DE FĂCUT?

Este necesar să fie elborată o strategie comprehensivă vizînd migraţia pentru maximalizarea beneficiilor migraţiei şi reducerea costurilor sale sociale. Astfel, rolul Comisiei de Stat în domeniul managementului migraţiei este unul decisiv.

Depăşirea crizei economice

• Consolidarea oportunităţilor interne de venit pe termen lung şi sporirea în viitorul imediat a investiţiilor în infrastructură, drept bază pentru programele publice de ocupare;
• Soluţionarea efectelor crizei asupra sărăciei în mediul rural prin creşterea oportunităţilor de angajare şi a altor surse de venit;
• În cadrul Parteneriatului de mobilitate UE – Moldova extinderea oportunităţilor de angajare legală pentru moldovenii de peste hotare, în special prin intermediul schemelor de migraţie circulară şi programelor de muncă temporară, astfel contracarînd şi multe inegalităţi economice şi preocupări sociale cauzate de migraţia iregulară.

Probleme sociale

• Evitarea restrîngerii programelor de asistenţă socială bine direcţionate;
• Extinderea SNR-ului atît din punct de vedere geografic, cît şi din punct de vedere tematic, pentru a include mai multe categorii de grupuri vulnerabile;
• Asigurarea calităţii asistenţei şi durabilităţii eforturilor de asistenţă socială prin elaborarea de standarde de calitate şi sporirea treptată a implicării Guvernului. Fortificarea serviciilor sociale pentru a răspunde mai bine la necesităţile familiilor afectate de migraţie;
• Dezvoltarea mecanismelor şi capacităţilor actorilor din domeniul social pentru a identifica şi acorda asistenţă copiilor care nu au parte de îngrijire părintească. Acordarea de suport familiilor care au grijă de copiii migranţilor, mai cu seamă bunicilor sau altor îngrijitori. Acordarea de asistenţă copiilor migranţilor reîntorşi în cadrul procesului de reintegrare.

Migraţia de reîntoarcere

• Extinderea calităţii şi accesibilităţii serviciilor socio-economice de reintegrare pentru migranţii care se reîntorc şi creşterea numărului ofertelor de calificare (recalificare) profesională, instruire vocaţională, consultare în materie de ocupare şi oferirea de granturi pentru lansarea de afaceri mici;
• Crearea oportunităţilor pentru reîntoarcerea migranţilor cu o calificare înaltă, elaborarea programelor de reinstruire/recalificare pentru profesio¬niştii din domeniul sănătăţii şi educaţiei. Aceasta va contribui la reintegrarea şi implementarea programelor de plasament profesional pentru studenţii moldoveni care absolvesc universităţile de peste hotare, în baza Planului de Acţiuni Guvernamental cu privire la încurajarea reîntoarcerii migranţilor moldoveni de peste hotare (octombrie 2008).

Procesele migratorii şi managementul diasporei

• Informaţii şi servicii de suport migranţilor, astfel fortificînd ataşamentul emoţional al migrantului faţă de Moldova;
• Stabilirea legăturilor formale între societate şi diaspora moldovenească şi oferirea asistenţei migranţilor care se află în dificultate în ţările gazdă prin oferirea de servicii consulare îmbunătăţite;
• Promovarea investirii remitenţelor în Moldova în conformitate cu Programul de Stat pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii adoptat de Guvern în februarie 2009 şi a donaţiilor de caritate pentru proiectele de dezvoltare în satele de baştină;
• Armonizarea sistemelor de asigurare socială şi fiscale între ţările gazdă şi Moldova.
__________________________________________________________________________________________________________________
1. Conform Serviciului de Grăniceri, peste 628,000 moldoveni domiciliază peste hotare, date din martie 2009. http://www.azi.md/ro/story/1664;
2. Biroul Naţional de Statistică, Ancheta Forţei de Muncă „Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul IV, 2008);
3. Banca Naţională a Moldovei, 2009;
4. Studiul OIM cu privire la impactul socio-economic al crizei economice asupra migraţiei şi remitenţelor în Republica Moldova, 2009;
5. Biroul Naţional de Statistică, UNICEF Sărăcia copiilor, 2008;
6. UNICEF-PNUD, Impactul migraţiei asupra comunităţii, familiilor si copiilor, 2008.